Dot.Kill (2005)

Un om inocent legat de un scaun, o armă se ridică spre tavan şi este ţintită asupra capului său. O cameră video înregistrează toată scenă. Se aude ceasul – 3,2,1 – BAM! Este o crimă brutală şi este transmisă pe Internet. Una câte una, au loc o serie de execuţii din ce în ce mai înspăimântătoare în vreme ce un dement criminal în serie se foloseşte de Internet în jocul său bolnav. Publicul este oripilat şi „prins” în acelaşi timp, căci milioane de oameni aleg să privească acest carnagiu. Dar acest criminal are un mesaj. El crede că este de datoria lui, că este misiunea lui să ne protejeze pe noi de un mediu capitalist creat de birocraţii din America. Şi pentru a răspândi acest „mesaj”, ucigaşul forţează oamenii care vor să vadă execuţiile lui, să urmărească întâi o transmisie pe web a politicii sale: adică, pentru a vedea crimele, trebuie să asculţi întâi ce are de spus criminalul. În cele din urmă, este în atribuţiile unui poliţist, Charlie Daines, să îl urmărească şi să îl elimine pe criminal. Dar odată ce Daines descoperă că ucigaşul a monitorizat pe ascuns poliţia prin intermediul unor camere ascunse la locul crimelor, îşi dă seama că nu are de-a face cu un psihopat oarecare. Poliţia apelează la un strălucit consultant în materie de securitate pe Internet, Adam, să îi asiste în anchetă. Daines ezită să lucreze cu Adam pentru că lui îi place să facă lucrurile în felul său. De la un caz la altul, conflictul dintre Daines şi Adam ia amploare. Fiecare execuţie este o cursă împotriva timpului, căci criminalul oferă poliţiei suficient timp să găsească site-ul cu crime şi să salveze victima dacă poate. Este un joc mortal de-a şoarecele şi pisică ce este dus la un nivel superior atunci când criminalul ucide pe cineva care îi era apropiat lui Daines. Pe măsură ce Daines se apropie din ce în ce mai mult de criminal îşi dă seama că totul a devenit ceva personal, şi că el este cea din urmă victimă. Va reuşi Daines să îl prindă pe criminal înainte de a fi prea târziu?