Dead End (2003)

Dead End, un horror cu buget redus avându-l în distribuție pe Ray Wise, pare, la prima vedere, un episod extins din Twilight Zone, însă e suficient de înfricoșător și amuzant în același timp, încât să ne genereze fiori pe șira spinării și chicote de râs. E ajunul Crăciunului și Frank Harrington își conduce familia la socrii săi. În acest an, decide s-o ia pe o scurtătură prin pădure, o hotărâre pe care o va regreta amarnic. O femeie misterioasă în alb apare din umbră și catapultează familia Harrington într-un labirint sinistru de unde nu există scăpare. Semnele de circulație indică un oraș care nu se materializează niciodată, frustrarea se transformă în panică și, de fiecare dată când se opresc, se aude un vuiet și unul dintre ei dispare. Pentru a face lucrurile și mai groaznice, relațiile deja șubrede dintre soț și soție și frate și soră ajung la punctul de rupere. Fabula sumbră a lui Jean-Baptiste Andrea și Fabrice Canepa e un drum spre iad presărat cu citate dintr-o mulțime de pelicule, de la The Texas Chainsaw Massacre la mai recentul Wrong Turn. Filmul reușește să exploreze complicatele dinamici familiale cu un umor atât de negru încât te simți aproape vinovat că râzi. Un exercițiu ingenios de tensiune care-ți pune nervii la încercare și-și face o virtute din mijloacele limitate pe care le folosește.