La voie lactee (The Milky Way) (1969)

Doi vagabonzi, Pierre şi Jean, merg în pelerinaj la Santiago de Compostella. Pe drum, le ies în cale, pe rând, un neliniştitor bărbat cu pelerina neagră, care le face o profeţie stranie, un preot nebun, care discută despre Euharistie cu un brigadier, un majordom expert în teologie, un jansenist care se duelează cu un iezuit, protestanţi convertiţi, cât ai clipi, la catolicism şi chiar marchizul de Şade, care predică ateismul victimei sale, Therese... Bunuel propune aici o filosofie întemeiată pe îndoială şi pe umor, oscilând între seriozitate şi ironie, ca în faimoasa lui butadă: „Cu voia Domnului, sunt ateu".