Întâlniri încrucișate (Crossing Dates) (2008)

Când întâlnim o altă persoană, ne întâlnim pe noi înşine. În faţa noastră este un “eu”, mai degrabă decât un “el” sau o “ea”. Un film a cărui temă este aparent întâlnirile întâmplătoare dintre oameni. Naraţiunea episodică este conformă cu ideea că orice întâlnire - interacţiune umană de orice fel - este, în mod inevitabil, o experienţă a sinelui, dar îi afectează în aceeaşi măsură pe cei care se întâmplă să fie implicaţi. Destinele a trei personaje - Gabi, Mirela şi Andrei, la prima vedere fără nici o legătură între ele, făcând parte din lumi foarte diferite - ajung să se întâlnească şi să se influenţeze reciproc. Gabi Bogdanovici este DJ, vedetă la un post de radio. Este destabilizat de o vizită la penitenciarul în care este în detenţie un condamnat pe viaţă care se spune că-i seamănă, şi-i poartă şi numele – pentru că-l admiră. La ieşire, în parcarea penitenciarului, îşi pierde cumpătul şi urmările îi încarcă conştiinţa pe tot restul vieţii. Mirela, directoarea penitenciarului, a avut o legătură amoroasă cu colegul ei de breaslă de origine finlandeză Torbjorn, cu care se reîntâlneşte la o conferinţă şi de care se teme să nu se îndrăgostească din nou. Legătura este lăsată nerezolvată, Mirela pleacă la Bucureşti, unde un deţinut este între viaţă şi moarte. Iar Andrei, după ce a ispăşit o pedeapsă de doi ani pentru o infracţiune săvârşită în tandem cu un prieten în grija căruia a încredinţat-o pe iubita sa sora mai mică, este pus în libertate. O găseşte pe sora sa într-o relaţie compromiţătoare tocmai cu prietenul pentru a cărui libertate şi-a sacrificat propria independenţă. În acest amalgam de lumi, firele vieţii sunt ţesute aparent haotic, leagă personajele şi percutează că o aducere aminte că oamenii sunt mai legaţi între ei decât vor să admită. Pe măsură ce poveştile se încrucişează, acţiunile fiecăruia dintre personaje afectează viaţa celorlalţi. Înaintarea pe un coridor al închisorii, călătoria incomodă cu maşina de la aeroport... acţiunea se desfăşoară cu o viteză intenţionată pentru a arăta absurditatea planificării propriului destin.