Poppoya (Railroad Man) (1999)

Fiecare dintre noi a cãutat cel puþin o datã pe internet “railroad movies” sau “filme cu calea feratã”. Ei bine, aºa am dat de filmul japonez „Poppoya” http://www.imdb.com/title/tt0206216/ , bazat dupã romanul cu acelaºi nume, Poppoya (The stationmaster), scris de Jiro Asada.

Încã de la începutul filmului, o locomotivã cu abur seria D51 (cea mai rãspânditã serie de locomotive cu abur din Japonia http://en.wikipedia.org/wiki/JNR_Class_D51 ) îºi face apariþia cãlcând fãrã milã ºina feratã asiaticã. Un nor negru de fum ºi abur laolaltã face trecerea spre filmul al cãrui personaj principal este Otomatsu Sato, impiegatul de miºcare al unei gãri din Horomai.

Din cauza oraºului care nu mai este atractiv din punct de vedere economic, precum ºi datoritã închiderii minei de cãrbuni, linia din Horomai urmeazã sã fie închisã. Automotorul care circulã pe o cale feratã caracterizatã de un peisaj formidabil este singurul tren care îi aminteºte de vremurile din trecut. Astfel, filmul ne aratã cã el a avut o soþie ºi o fiicã, care au murit rãpuse de bolile necruþãtoare. Însã FeRoviaRul a privit aceste evenimente doar ca pe niºte chestiuni particulare, slujba lui fiind prioritatea numãrul 1.

Un prieten de-al lui cu care fãcea serviciu cu mult timp în urmã pe locomotivele cu abur este singurul lui susþinãtor moral. Pe numele lui, Senji Sugiura, doreºte sã-l convingã sã se angajeze în alt domeniu, având în vedere cã linia va fi desfiinþatã, iar postul de impiegat de miºcare – anulat. FeRoviaRul nostru, Otomatsu Sato, nãpãstuit de soarta crudã, rãmâne totuºi pe postul moºtenit de la tatãl sãu, pânã în clipele cele din urmã…

Vã invit sã urmãriþi un film FeRoviaR pentru bucãþica FeRoviaRã din sufletul dumneavoastrã, un film care inspirã o sensibilitate cunoscutã nu numai iubitorilor cãii ferate, ci ºi de toþi oamenii care au fost impresionaþi de puterea unei locomotive, de sonoritatea unui tren, de întâlnirile ºi despãrþirile emoþionante din gãri, de naturã sau de o poveste de viaþã impresionantã.